Fă-ţi timp!

"Ce fel de om este acela al cărui bine suprem, și a cărui optimă folosire a timpului constau în a mânca și a dormi? Un animal, nimic mai mult." W. Shakespeare

Arhivă Categorii:r Carte

Bărbații sunt de pe Marte, Femeile sunt de pe Venus

BarbatiisuntdepeMarteSunt femeile chiar atât de diferite de bărbați?

Există diferențe între sexe în ceea ce privește modul de a comunica și de a gândi?

Femeia simte și percepe diferit față de bărbat?

Sunt diferențe între comportamentul bărbatului și cel a femeii?

Bărbații și femeile iubesc, implicit, își exprimă diferit sentimentele?

Cu sau fără rezultatele numeroaselor studii, răspunsul este evident. Fiecare dintre noi, la un oarecare nivel, conștientizează deosebirile care există între femei și bărbați. Pentru că nu degeaba spun bărbații „Nu le înțeleg pe femei!” și nu degeaba femeile reproșează acestora „Am impresia că vorbesc de una singura!”.

În linii mari, cartea „Bărbății sunt de pe Marte, Femeile sunt de pe Venus” (o poți citi online aici ) prezintă câteva diferențe reale între bărbați și femei, diferențe pe care le vedem și a căror prezență le  simțim în relația cu sexul opus.  Însă după  aproximativ 50 de pagini, și până la finalul cărții, tot ceea ce „auzeam” este faptul că femeia vorbește mult, este smiorcăită și neajutorată, mereu în umbra bărbatului așteptând ca acesta să-i valideze existența, pe când bărbatul este puternic, tăcut, stânca și eroul femeii, un adevărat macho man.

Dincolo de acest aspect, iată câteva idei pe care le vei găsi dezvoltate în acest ghid:

  • conștiința de sine a bărbatului se definește prin capacitatea sa de a obține rezultate;
  • a oferi unui bărbat sfaturi pe care nu le-a cerut înseamnă să presupui că el nu știe ce are de făcut sau că nu se descurcă singur (în consecință, se simte jignit);
  • percepția despre sine a unei femei se definește prin sentimentele și calitatea relațiilor ei;
  • un bărbat este dispus să se schimbe în bine atunci când are impresia că este considerat ca o soluție a unei probleme și nu ca o problemă în sine;
  • pentru a se simți mai bine: bărbații se retrag în carapacea lor ca să-și rezolve singuri problemele care îi preocupă pe când femeile vorbesc deschis despre problemele lor;
  • bărbații se simt motivați și mobilizați atunci când se simt necesari, femeile se simt motivate și mobilizate atunci când se simt apreciate;
  • cea mai profundă teamă a bărbatului: că nu este destul de bun sau că este incompetent;
  • bărbații oferă soluții, femeile oferă sfaturi;
  • bărbații și femeile gândesc și prelucrează informațiile diferit: femeile gândesc cu voce tare, împărtășesc ideile pe când bărbații, înainte de a vorbi sau de a răspunde, reflectează în tăcere la ceea ce au auzit sau simțit;
  • bărbatul alternează automat între nevoia de intimitate și cea de autonomie;
  • bărbații își dispută dreptul de a fi liberi, iar femeile cel de a fi supărate;
  • bărbații vor spațiu, în timp ce femeile vor înțelegere;
  • femeile fac greșeala de a crede că ele nu trebuie să ceara sprijin deoarece ele intuiesc nevoile celorlalți motiv pentru care se așteaptă ca și bărbații să procedeze la fel însă bărbații funcționează pe sistemul „ai nevoie de ajutor, atunci îl soliciți”.

Te-ai gândit vreodată cât de repede trece timpul pe lângă noi?

Te-ai gândit vreodată cât de repede trece timpul pe lângă noi?

Nici nu îl simțim … .

45550_532488623450577_17225445_n

„Dacă vrei să înțelegi ce înseamnă un an din viață, pune întrebarea unui student care a picat la examenul de sfârșit de an. O lună din viață: vorbește-i despre ea unei mame care a adus pe lume un copil prematur și-l așteaptă să iasă din incubator ca să-și strângă pruncul în brațe, teafăr și nevătămat. O săptămână: întreabă-l pe un bărbat care lucrează într-o uzină sau într-o mină ca să-și hrănească familia. O zi: întreabă-i pe doi îndrăgostiți lulea care așteaptă să se reîntâlnească. O oră: întreabă-l pe un claustrofob prins într-un ascensor în pană. O secunda: uită-te la expresia unui om care tocmai a scăpat dintr-un accident de mașină. Și o miime de secunda: întreabă-l pe un atlet care a câștigat medalia de argint la jocurile olimpice și nu medalia de aur pentru care se antrenase toată viața.” – fragment extras din „Și dacă e adevărat … / If only it were true …” by Marc Levy.

De ce nu ascultă oamenii?

“Nimic nu doare mai mult decât sentimentul că oamenii la care ţinem nu ne ascultă cu adevărat. Nu depăşim niciodată nevoia de a ne fi ştiute sentimentele. De aceea, ascultatul reprezintă o asemenea forţă în relaţiile umane şi de aceea eşecul de a fi înţeleşi este atât de dureros.” – Michael P. Nichols

Imagine

Ascultatul real presupune interes faţă de vorbitor şi faţă de ceea ce are acesta de spus. Aceasta este regula de aur în arta de a asculta, cea mai importantă şi mai dificilă cerinţă. Ori, a fi interesat de altcineva înseamnă să ne amânăm propriile griji şi interese, propriile nevoi şi reacţii, să uităm ce vrem să spunem şi să ne concentrăm să devenim un vehicul receptor pentru celălalt. Nu ştiu voi, dar eu, câteodată, am nevoie doar să fiu ascultată, fără întreruperi, fără sfaturi, fără reacţii.

Ascultatul este o povară. Ai capacitatea de a asculta şi de a te stăpâni în acelaşi timp să te opui sau sa nu oferi sfaturi sau să nu îţi împărtăşeşti propria experienţă? Dacă vrei să devi un bun ascultător ține cont de câteva reguli pe care le găsești aici. Căci, la urma urmei, şi tu ai lucruri de spus, experienţe de împărtăşit motiv pentru care ascultatul sincer presupune, pentru câteva momente, să exişti doar pentru celălalt şi să uiţi de tine.

Ai capacitatea de a fi empatic? Un răspuns empatic se caracterizează prin reţinere, în mare măsură fiind silenţios, prin urmărire şi prin încurajarea vorbitorului să aprofundeze experienţa trăită.

De ce nu aude cineva ceea ce crezi că ai spus? Motivele, pentru care de multe ori ai impresia că vorbeşti de unul/una singur(ă), sunt multe şi complexe: persoana căreia îi vorbeşti a avut o zi proastă, este preocupată de altceva, presupune că vrei să îi vorbeşti doar pentru a cere ceva sau pentru a ţine o predică, morală sau pentru că, de cele mai multe ori, crede că ştie deja ce vrei să spui motiv pentru care te întrerupe, continuă ideea în locul tău, intervine cu împărtăşirea propriilor experienţe legate de subiect. Asta este frustrant pentru cel care încearcă să vorbească. Tot ceea ce trebuie să faci este TACI ŞI ASCULTĂ!!

Atenție!
Fă-ți timp să asculți pentru că  “a ști să asculți este o artă” – Epictetus